Noi, cei care avem (aproximativ) 30 de ani suntem generatia
de hotar!
Noi sunte cei care s-au nascut in anii 80 si care au mers la
scoala cu cheia de gat, noi suntem cei care au mers la scoala desi ne era foame
si am facut scoala desi iarna puram gecile (canadienele) si manusi in clasa.
Noi suntem cei care ne bucuram de o cutie de Coca cola sau
de o banana de Craciun si totusi eram cumva mandri ca suntem Romani.
Noi suntem cei care am dat BAC-ul cu 6 probe notate si l-am
luat fara sa trisam atat de mult. Noi suntem cei care am descoperit internetul
in anii 90 si care stim sa distingem intre gunoi si valoare. Noi suntem cei
care inca mai intelegeau candva ca a merge la scoala e spre binele nostru si
care mai invatam sa luam note bune pentru a ne simti respectati… azi notele
reflecta doar cat de mult poti fura…
Noi suntem cei carora li s-au bagat manelele pe gat si, o
parte macar, am stiut sa le respingem.
Noi suntem cei care la 18 (apox) ani l-am votat (in 2000) pe Basescu
la primaria Bucuresti pentru ca ne doream ca Bucurestiul sa fie mai mult decat
un sat mai mare… tot noi l-am votat pe Iliescu in 2000 pentru ca sinistrul
Corneliu Vadim Tudor sa nu ne distruga viitorul. Noi suntem cei care la 14-16
ani ne-am impins parintii sa voteze in 1996 cu Conventia Democrata pentru ca
vroiam altceva decat vechi comunisti. Noi suntem cei care la mineriade nu am
luat bataie de la mineri pentru ca parintii ne-au luat pe sus si am fugit spre
case cand au venit minerii.
Noi suntem cei care stim ca e mai bine sa fii “Golan decat
activist” si ca e mai bine sa fii “mort decat communist”. http://www.youtube.com/watch?v=2eiQ4sLsC00
Noi cei de 30 de ani suntem cei care am crescut in tranzitie
si cei care au plecat (la studii finaintate de straini) in “strainatate”. Noi
suntem cei care am pornit mici afaceri care in anii 2000 am fost la talpa
cresterii economice. Noi suntem cei care nu au avut parte de intrarea in UE
cand eram inca neatisni de spiritul infect al comunismului de politruci, dar
care inca am crezut in Romania.
Noi am stat la cozi la ambasade sa ne luam vize de Schengen (UE) pentru a vedea "Vestul" si tot noi suntem cei care l-au inteles pe deplin.
Tot noi suntem cei care am realizat primii ca desi ne iubim
tara, e mai bine pentru noi sa ne traim viata pe pamant strain.
Ultimii cai de povara ai tarii noastre Romania am realizat
ca e mai bine la “capsuni in Spania” sau la "zidarie in Olanda".
Noi suntem cei care au mers la Mihai Viteazul si la Mircea
(cel Batran) cu parintii la film si am fost primii care ne-am dat seama ca ni
s-au servit minciuni pe tava. Noi am invatat despre trecutul “glorios” si tot
noi suntem cei care am infruntat prezentul infam.
Da! Noi suntem generatia de hotar! Cei care am trait
comunismul si care am si beneficiat de
UE. Noi suntem cei care intelegem si una si alta… iar nimeni, nici cei mai batrani
si nici cei mai tineri ca noi, nu vor putea vreodata intelege ceea ce intelegem
noi, generatia de 30 de ani.
Si ma
bucur, cel putin pentru cei mai tineri, ca nu vor putea intelege ceea ce putem
intelege noi. Doresc generatiilor mai tinere sa creada ca Timisoara este DOAR
un oras din Romania si nu un simbol al luptei pentru libertate.
Cei mai tineri, poate, cred ca comunismul a fost o idee buna
aplicata prost… Noi intelegem mai mult si e spre binele celor mai tineri sa
aiba dreptul sa creada ca trecutul e mai frumos decat a fost.
Insa, noi generatia de 30 de ani, suntem in momentul in care
va trebui sa mai inghitim o broasca raioasa! Noi suntem cei care ne dam seama
cat este de tragic ca Basescu sa reprezinte democratia si statul de drept, dar
avem maturitatea si intelepciunea sa credem ca decat inapoi in totalitarism
aproape orice, chair si Basescu, e mai bine.
Da! Noi generatia de 30 de ani suntem in pozita ingrata de a
ne simti ultima sansa a Romaniei catre un viitor NORMAL. In acelasi timp suntem
constieti ca Romania va exista si fara noi, doar ca va fi o Romanie in care noi
nu vom mai putea trai!
1 comment:
Am citit cu emotie cele scrise mai sus, mai ales ca peste cateva zile voi implini varsta de 31 de ani. Citesc de pe alte tarmuri ale lumii din pacate, aceste randuri.
Va spun drept ca e ciudat cum simti dragostea de tara cand privesti de pe alte meridiane. Cate sentimente(cele mai multe controversate) te incearca mai ales cand iti dai seama cam pe unde se indreapta tara din care te tragi. Si cat de mult incepe sa semene cu o republica bananiera, fara mentalitati principii si mai ales fara un viitor clar.
Fiind departe momentan, am surprins doar franturi din tot circul mediatic, tot jocul politic pervers care se desfasoara intr-un ritm si cu succesiune aproape neverosimila in tara acum. Singurul lucru, in afara de lehamite si gust amar pe care il simt este neputinta din pacate. Neputinta de a putea schimba ceva cu adevarat.
Cu greu, poate doar un sacrificiu mesianic ar fi in stare sa schimbe in mentalitatea marii majoritati a romanilor optica si viziunea asupra vietii. Poate ca suntem prea "obositi" si somnul in care ne-am afundat, cu toate ca este unul bolnav si din ce in ce mai bizar, este singurul care ne aduce alinare.
Pot spune ca am vazut cateva colturi de lume pana acum. Asta e intr-un fel unul din beneficiile/blestemele meseriei pe care o practic. N-am gasit pana acuma un loc in care sa vreau sa raman, care sa ma cheme inapoi asa cum o face Tara Mea. Ceea ce ma doare insa este faptul ca de fiecare data cand ma intorc(cam odata la o luna, doua) gasesc aproape exclusiv schimbari din rau in mai rau si doar pe aici pe colo cate ceva bun, dar din pacate nesemnificativ.
Sunt totusi optimist si voi continua sa ma intorc si sa sper in mai bine.
Post a Comment